God versus Science
Dumnezeu vs. stiinta
In hopes that all our college students are able to articulate this well, read the following true story.
In speranta ca studentii nostri vor fi in stare sa priceapa, cititi urmatoarea poveste adevarata
In a College classroom with a professor teaching a philosophy lesson.......
Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…
'Let me explain the problem science has with religion.'
The atheist professor of philosophy pauses before his class and then asks one of his new students to stand.
Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare
'You're a Christian, aren't you, son?'
Esti crestin, nu-i asa, fiule?
'Yes sir,' the student says.
Da, dle, spune studentul
'So you believe in God?'
Deci crezi in Dumnezeu?
'Absolutely.. '
Cu siguranta
'Is God good?'
Dumnezeu e bun?
'Sure! God's good.'
Desigur, Dumnezeu e bun.
'Is God all-powerful? Can God do anything?
E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
'Yes'
Da
'Are you good or evil?'
Tu esti bun sau rau?
'The Bible says I'm evil.'
Biblia spune ca sunt rau.
The professor grins knowingly. 'Aha! The Bible! He considers for a moment. 'Here's one for you. Let's say there's a sick person over here and you can cure him. You can do it. Would you help him? Would you try?'
Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
'Yes sir, I would.'
Da, dle. As incerca.
'So you're good...!'
Deci esti bun.
'I wouldn't say that.'
N-as spune asta.
'But why not say that? You'd help a sick and maimed person if you could. Most of us would if we could. But God doesn't.'
Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu…
The student does not answer, so the professor continues.
Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
'He doesn't, does he? My brother was a Christian who died of cancer, even though he prayed to Jesus to heal him. How is this Jesus good? Can you answer that one?'
El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta?
The student remains silent.
Studentul tace.
'No, you can't, can you?' the professor says. He takes a sip of water from a glass on his desk to give the student time to relax. 'Let's start again, young fella. Is God good?'
Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.
Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun?
'Er..yes,' the student says.
Pai…, da, spune studentul
'Is Satan good?'
Satana e bun?
The student doesn't hesitate on this one. 'No.'
Studentul nu ezita la aceasta intrebare “Nu”
'Then where does Satan come from?'
De unde vine Satana?
The student falters. 'From God'
Studentul ezita. De la Dumnezeu.
'That's right. God made Satan, didn't he? Tell me, son. Is there evil in this world?'
Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
'Yes, sir.'
Da, dle.
'Evil's everywhere, isn't it? And God did make everything, correct?'
Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
'Yes'
Da
'So who created evil?' The professor continued, 'If God created everything, then God created evil, since evil exists, and according to the principle that our works define who we are, then God is evil.'
Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
Again, the student has no answer.
Din nou, studentul nu raspunde.
'Is there sickness? Immorality? Hatred? Ugliness? All these terrible things, do they exist in this world?'
Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?
The student squirms on his feet.
Studentul se foieste jenat.
'Yes.'
Da
'So who created them?'
Deci cine le-a creat?
The student does not answer again, so the professor repeats his question. 'Who created them?' There is still no answer. Suddenly the lecturer breaks away to pace in front of the classroom. The class is mesmerized. 'Tell me,' he continues onto another student. 'Do you believe in Jesus Christ, son?'
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
The student's voice betrays him and cracks.
Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
'Yes, professor, I do.'
Da, dle profesor, cred.
The old man stops pacing. 'Science says you have five senses you use to identify and observe the world around you. Have you ever seen Jesus?'
Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Isus?
'No sir.. I've never seen Him.'
Nu, dle. Nu L-am vazut.
'Then tell us if you've ever heard your Jesus?'
Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau?
'No, sir, I have not.'
Nu, dle, nu l-am auzit.
'Have you ever felt your Jesus, tasted your Jesus or smelt your Jesus? Have you ever had any sensory perception of Jesus Christ, or God for that matter?'
L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu?
'No, sir, I'm afraid I haven't.'
Nu, dle, ma tem ca nu.
'Yet you still believe in him?'
Si totusi crezi in el?
'Yes'
Da.
'According to the rules of empirical, testable, demonstrable protocol, science says your God doesn't exist. What do you say to that, son?'
Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
'Nothing,' the student replies. 'I only have my faith.'
Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
'Yes, faith,' the professor repeats. 'And that is the problem science has with God. There is no evidence, only faith.'
Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.
The student stands quietly for a moment, before asking a question of His own.
Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
'Professor, is there such thing as heat?'
Dle profesor, exista caldura?
' Yes.
Da
'And is there such a thing as cold?'
Si exista frig?
'Yes, son, there's cold too.'
Da, fiule, exista si frig.
'No sir, there isn't.'
Nu, dle, nu exista.
The professor turns to face the student, obviously interested. The room suddenly becomes very quiet.
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.
The student begins to explain.
Studentul incepe sa explice.
'You can have lots of heat, even more heat, super-heat, mega-heat, unlimited heat, white heat, a little heat or no heat, but we don't have anything called 'cold'. We can hit down to 458 degrees below zero, which is no heat, but we can't go any further after that. There is no such thing as cold; otherwise we would be able to go colder than the lowest -458 degrees. Every body or object is susceptible to study when it has or transmits energy, and heat is what makes a body or matter have or transmit energy. Absolute zero (-458 F) is the total absence of heat.
Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corps sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corps au material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut (-458 F) inseamna absenta totala a caldurii.
You see, sir, cold is only a word we use to describe the absence of heat. We cannot measure cold. Heat we can measure in thermal units because heat is energy. Cold is not the opposite of heat, sir, just the absence of it.'
Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar absenta ei.
Silence across the room. A pen drops somewhere in the classroom, sounding like a hammer.
Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.
'What about darkness, professor. Is there such a thing as darkness?'
Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
'Yes,' the professor replies without hesitation. 'What is night if it isn't darkness?'
Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
'You're wrong again, sir. Darkness is not something; it is the absence of something. You can have low light, normal light, bright light, flashing light, but if you have no light constantly you have nothing and it's called darkness, isn't it? That's the meaning we use to define the word. In reality, darkness isn't. If it were, you would be able to make darkness darker, wouldn't you?'
Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?
The professor begins to smile at the student in front of him. This will be a good semester.
Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun.
'So what point are you making, young man?'
Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
'Yes, professor. My point is, your philosophical premise is flawed to start with, and so your conclusion must also be flawed.'
Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.
The professor's face cannot hide his surprise this time. 'Flawed?
De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza. Gresite?
Can you explain how?'
Poti explica in ce fel?
'You are working on the premise of duality,' the student explains.. 'You argue that there is life and then there's death; a good God and a bad God. You are viewing the concept of God as something finite, something we can measure. Sir, science can't even explain a thought.' 'It uses electricity and magnetism, but no one has never seen, much less fully understood either one. To view death as the opposite of life is to be ignorant of the fact that death cannot exist as a substantive thing. Death is not the opposite of life, just the absence of it.' 'Now tell me, professor. Do you teach your students that they evolved from a monkey?'
Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?
'If you are referring to the natural evolutionary process, young man, yes, of course I do.'
Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
'Have you ever observed evolution with your own eyes, sir?'
Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
The professor begins to shake his head, still smiling, as he realizes where the argument is going. A very good semester, indeed.
Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar.
'Since no one has ever observed the process of evolution at work and cannot even prove that this process is an on-going endeavor, are you not teaching your opinion, sir? Are you now not a scientist, but a preacher?'
Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. nu predate studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
The class is in uproar. The student remains silent until the commotion has subsided.
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
'To continue the point you were making earlier to the other student, let me give you an example of what I mean.' The student looks around the room. 'Is there anyone in the class who has ever seen the professor's brain?' The class breaks out into laughter. 'Is there anyone here who has ever heard the professor's brain, felt the professor's brain, touched or smelt the professor's brain? No one appears to have done so. So, according to the established rules of empirical, stable, demonstrable protocol, science says that you have no brain, with all due respect, sir.' 'So if science says you have no brain, how can we trust your lectures, sir?'
Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa. E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?
Now the room is silent. The professor just stares at the student, his face unreadable. Finally, after what seems an eternity, the old man answers. 'I Guess you'll have to take them on faith.'
Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde.
-Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu….
'Now, you accept that there is faith, and, in fact, faith exists with life,' the student continues. 'Now, sir, is there such a thing as evil?'
Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul. Acum, dle, exista raul?
Now uncertain, the professor responds, 'Of course, there is. We see it Everyday. It is in the daily example of man's inhumanity to man.. It is in The multitude of crime and violence everywhere in the world. These manifestations are nothing else but evil.'
Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.
To this the student replied, 'Evil does not exist sir, or at least it does not exist unto itself. Evil is simply the absence of God. It is just like darkness and cold, a word that man has created to describe the absence of God. God did not create evil. Evil is the result of what happens when man does not have God's love present in his heart. It's like the cold that comes when there is no heat or the darkness that comes when there is no light.'
La asta, studentul a replicat: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina.
The professor sat down.
Profesorul s-a asezat.
PS: The student was Albert Einstein
PS: Studentul era Albert Einstein.
Albert Einstein wrote a book titled God vs Science in 1921...
Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. stiinta in 1921….
εїз Lσячtza ઇઉ ♔
Faceți căutări pe acest blog
duminică, 21 noiembrie 2010
joi, 9 septembrie 2010
~De ce iubim femeile~ Mircea Cartarescu
Iubim femeile pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie
care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au
fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi
dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti
decenti si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu
miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe
buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor
mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada
drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu
raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.
Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate
servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat
sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci
ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate
treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se
laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca
nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri
porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe
care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli
complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza
si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui
artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru
subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din
fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare.
Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le
intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in
masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le
admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin
fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme
care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a
gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun „te
iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un
fel de compensa]ie. Pentru ca nu se masturbeaza.
Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere
reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti
dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si
tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat,
colectionand mici observatii si schitand subtile
nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu
cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru
ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu
trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le
innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le
termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si
inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca
pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu
induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa
de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii
femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si
albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici
suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac
dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in
filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord
in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat.
Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada
cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu
adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de
televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si
actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.
Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari
embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie.
Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului
dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau
porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla
Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in
reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in
mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune,
roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au
de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu
il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei
e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti
biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei,
pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din
ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra
se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai
in jurul lor.
care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au
fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi
dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti
decenti si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu
miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe
buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor
mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada
drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu
raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.
Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate
servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat
sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci
ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate
treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se
laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca
nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri
porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe
care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli
complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza
si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui
artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru
subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din
fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare.
Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le
intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in
masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le
admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin
fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme
care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a
gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun „te
iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un
fel de compensa]ie. Pentru ca nu se masturbeaza.
Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere
reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti
dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si
tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat,
colectionand mici observatii si schitand subtile
nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu
cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru
ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu
trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le
innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le
termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si
inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca
pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu
induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa
de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii
femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si
albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici
suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac
dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in
filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord
in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat.
Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada
cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu
adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de
televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si
actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.
Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari
embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie.
Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului
dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau
porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla
Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in
reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in
mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune,
roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au
de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu
il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei
e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti
biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei,
pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din
ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra
se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai
in jurul lor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)